Este cunoscut un adevăr indiscutabil: fiecare individ are un mod al său de a folosi limba, de a exprima gândurile şi sentimentele. Un ziarist nu beneficiază
de acest drept. El trebuie să aibă un vocabular literar, abordând în mod accesibil probleme actuale, de interes comun pentru public. Ziaristul este fața țării. De felul cu vorbește el, depind și impesiile pe care și le fac oaspeții despre țara noastră.
Utilizarea fără măsură a unor vulgarisme într-o emisiune TV sunt în dezacord cu fondul sobru al emisiunii şi nu este întotdeauna fericit în comunicarea cu ascultătorii. De exemplu, o prezentatoare TV foloseşte în comunicarea cu invitaţii săi cuvinte și expresii ca: apelsine, siliodcă, greu ne mai zavodim, șcatulcă etc. Dorind să explice cuvântul pâlnie teleprezentatoarea a găsit o modalitate ingenioasă de explicație : scurt, clar și cuprinzător - leica. Vocabularul și așa infect al prezentatoarei, presărat cu astfel de „perle”, devine batjicoritor, transformându-se în ofensă. Comparați: Pluralul corzi se utilizează când e vorba de cele trei frânghii întinse pe laturile ringului de box. De aici şi expresia din jargonul boxerilor a arunca în corzi. Chitara are coarde. Balonul cu aer cald se numește aerostat și însemnă ”balon umplut cu gaz mai ușor decât aerul, care permite ascensiunea în atmosferă”. Cuvintele, utilizate, evident, greșit, coboară stilul publicistic sub orice nivel, iar barierele dintre decent şi indecent dispar. Puteau fi iertate greșelile dacă le auziam din gura celor 100 de moldoveni, dar un ziarist?!!
Aceste mostre de vocabular jurnalistic ilustrează un pericol al zilelor noastre: cel al poluării limbii cu cuvinte şi expresii triviale, străine bunului simţ românesc.
Rezumat
În articolul de faţă sunt luate în discuție șase antologii genuriale: trei de poezie și
tot atâtea de proză românească. Acestea au fost editate de ucraineni în anii 1970-1985 –
perioada cea mai activă de prezenţă în spațiul literar din ...
Rezumat
În articol sunt examinate unitățile lexicale derivate de la rădăcini neologice, în special
cele care formează familii întregi de cuvinte. În urma analizei acestora, se demonstrează
că cea mai mare parte a acestor elemente de vocabular se ...
Rezumat
Articolul tratează problema dificultății delimitării distincției dintre semnificația
tranzitiv vs intranzitiv la verbele monosemantice. Aceasta pentru că, de regulă, la un
verb monosemantic, mențiunea tr./ intr. este pusă în fața ...
Rezumat: Proverbele, fiind un element al etnoculturii, reflectă mentalitatea, valorile de bază ale oamenilor și ideea lor despre lumea înconjurătoare. În acest articol se explică necesitatea studierii proverbelor legate de conceptul „bani” și se ...
Rezumat
Articolul are ca scop analiza particularităților morfologice ale părților de vorbire
neflexibile (adverbul, prepoziția, conjuncția și interjecția) atestate în textul romanului
popular Sandipa (ms. rom. 824, datat în 1798 și păstrat la ...
Rezumat
Articolul se centrează pe descrierea proceselor sintactice care se produc la nivelul
părților de propoziție. Sunt examinate trăsăturile caracteristice ale subiectului, predicatului și atributului din textul romanului popular Sandipa, copie ...
Rezumat
Pornind de la conceptul antic de mimesis şi ajungând până la conceptul de autenticitate
a operelor scriitorilor realiști, articolul de față își propune să urmărească evoluția
abordărilor problemei autenticității în cadrul istoriei ...
Rezumat. Sunt analizate particularitățile morfologice ale pronumelui prezente în textul scrierii populare intitulate Sandipa (ms. rom. 824, datat în 1798 și păstrat la Biblioteca de Stat a Federației Ruse, Moscova). Fiind o parte de vorbire ...