Mulți termeni noi sunt puși în circulație odată cu apariția obiectelor sau a fenomenelor pe care le desemnează. De exemplu, cuvintele computer, fax, xerox, pager au devenit cunoscute pe măsura răspândirii acestor aparate electronice. Mai mult decât atât, termenii menţionaţi şi-au format, rapid, derivate: a computeriza, a faxa, a xeroxa, xeroxat, ceea ce este o dovadă în plus în favoarea integrării lor în uz.
Din păcate, unele lucruri au neşansa de a purta nume improprii. Un asemenea obiect „fără noroc” este şi dispozitivul cu care schimbăm posturile la televizor fără a ne apropia de acesta, numit impropriu, adică nepotrivit, „distanţă”.
Cred că este bine ştiut de toată lumea că distanţa este „un interval care desparte două puncte în spaţiu” sau „un interval de timp care desparte două momente, două evenimente”.
De ce totuşi acest cuvânt – distanţă – apare la noi şi în calitate de termen electronic? Într-adevăr, cu ajutorul dispozitivului în discuţie putem comanda televizorul la distanţă. Expresia „a comanda la distanţă” este redată mai scurt şi mai exact prin termenul a telecomanda, în care elementul de compunere tele-, în acest caz, nu este o formă abreviată pentru televiziune sau televizor, ci înseamnă „departe”, „de departe”, „la distanţă”, aşa ca în cuvintele telecomunicaţie „comunicare la distanţă”, teleghidaj „dirijare de la distanţă”, telepatie „percepere a fenomenelor şi a gândurilor de la distanţă”.
Vom reţine, aşadar, că acţionarea televizorului (sau a altui aparat) de la distanţă se numeşte telecomandare (teleghidare), iar dispozitivul întrebuinţat pentru aceasta poartă denumirea de telecomandă.
În legătură cu termenul telecomandă, aş vrea să semnalez o familie de cuvinte noi – zap, zapaj, zapare, zapping, formate de la verbul a zapa, împrumutat de curând din limba franceză (< zapper), care înseamnă „a schimba frecvent canalele la televizor cu telecomanda”. De exemplu: Cum să-i facem pe spectatori să nu zapeze?
Rezumat. Sunt analizate particularitățile morfologice ale unor părți de vorbire flexibile (substantivul, articolul, adjectivul, numeralul) prezente în textul scrierii populare intitulate Sandipa (ms. rom. 824, datat în 1798 și păstrat la Biblioteca ...
Rezumat. În volumele sale de Fragmente, Eugen Simion reia și nuanțează reflecțiile sale asupra literaturii, culturii și civilizației românești. Fragmente VI dezbat probleme, precum autonomia esteticului, avantajele și pericolele revizuirilor, ...
Rezumat: În acest articol este examinată poezia lui Andrei Ciurunga (1920-2002), pseudonimul lui Robert Esenbraun, născut într-o familie de coloniști germani din sudul Basarabiei. Sub regimul comunist a fost condamnat în două rânduri (prima dată la ...
Rezumat. Limbajul de marketing în limba română este unul de dată recentă, având începuturile în anii ’90 ai secolului trecut. Marketingul modern a evoluat de la procese și fenomene strict economice până la cele psihosociale, care decurg din ...
Rezumat: Numele de familie care derivă de la nume de ocupații constituie o categorie reprezentativă în domeniul antroponimiei. Numărul lor este apreciabil atât ca pondere cantitativă, cât şi ca diversitate. Termenii care denumesc ocupațiile s-au ...
Rezumat. Procesul de receptare a prozei românești din Republica Moldova în Ucraina prin mijlocirea traducerilor artistice, efectuate între anii 1954-1989, este tratat, în linii mari, sub două aspecte: selecția și individualitatea traducătorilor. Se ...
Rezumat. Unul din paradoxurile tranziției de la totalitarism la democrație îl constituie nostalgia după trecutul comunist, care persistă în societate și la 30 de ani după căderea regimului totalitar. Acest fenomen reprezintă, potrivit specialiștilor ...
Rezumat. În articolul de faţă şi-a găsit expresie interpretarea baladei „Meşterul Manole” dintr-o perspectivă arhetipală, în corelaţie cu mesajul de idei al semnificaţiei legendaristorice şi al surselor de inspiraţie mitică. Simbol al aspiraţiei ...