Rezumat: Articolul informează și oferă o analiză asupra nivelul calitativ și cantitativ al datelor cu referire la folclorul obiceiurilor calendaristice (primăvară, vară, toamnă), ce au fost digitizate în cadrul proiectului Saving the Folkloric Archival Material Preserved in Chișinau, Republic of Moldova (EAP1045). Transgresate de la formatul clasic de arhivare la cel digitalizat, manuscrisele și benzile de magnetofon, culese între anii 1956 şi 1992, ne oferă valoroase informații cu referire la folclorul sărbătorilor celebrate în perioada caldă a anului, de asemenea a obiceiurilor, practicilor ceremoniale și rituale, sociale, credințelor și reprezentărilor mitice asociate acestora. Evaluând consistența documentării acestor expresii folclorice și etnografice în materialele arhivistice, am observat inegalități și priorități în înregistrarea lor, atenția folcloriștilor fiind vizibil difuzată spre alte specii folclorice. Cuvinte-cheie: arhivă digitală, manuscrise, benzi de magnetofon, folclor, sărbători, obiceiuri.

Rezumat În articolul de faţă este propus spre analiză ciclul baladesc despre nevasta vândută, care, nemijlocit, se înscrie în tematica vieţii de familie, unde persistă „grupuri de tipuri” ce se manifestă „într-un sistem unitar de raporturi”. Motivele subiectului respectiv sunt orientate pentru a dezvălui un diapazon complex de situaţii, probleme şi relaţii interumane, încadrate prin nişte forme specifice de viaţă, cu orientare la dezvăluirea raporturilor dintre soţi, îndrăgostiţi, părinţi şi copii. Ciclul baladesc despre nevasta vândută este un subiect frecvent atestat la mai multe popoare: români, greci, bulgari, albanezi, sârbo-croaţi şi se caracterizează printr-o răspândire largă într-un context etnologic specific, având o structură narativă bine dezvoltată, cu situaţii tipice de viaţă în dezvăluirea problemelor sociale ale regiunii sud-dunărene. Pornind de la idea că balada nevestei vândute se regăseşte în trei tipuri de balade. În lucrare au fost analizate mai multe versiuni, cu scopul de a dezvălui realităţile dramatice ale timpului istoric și de a aprofunda o complexitate de sentimente, trăiri interioare, stări sufleteşti caracteristice pentru morfologia motivului. Cuvinte-cheie: morfologia motivului, istorie nuvelistică, scheme compoziţionale, moment funcţional, culminaţie emoţională, balada nevestei vândute, motivul recunoaşterii.

Rezumat. În articolul de faţă şi-a găsit expresie interpretarea baladei „Meşterul Manole” dintr-o perspectivă arhetipală, în corelaţie cu mesajul de idei al semnificaţiei legendaristorice şi al surselor de inspiraţie mitică. Simbol al aspiraţiei pentru desăvârşirea unei opere de artă, balada reprezintă o capodoperă de inspiraţie universală, unde motivul sacrificiului uman, pus în slujba unui ideal social, estetic, spiritual, devine esenţa spiritualităţii noastre milenare, este sinteza artistică a unui spaţiu sacru de valori circumscrise în aspectele lor fundamentale. Una dintre trăsăturile distinctive ale baladei constă în deschiderea către noi zone de transcendenţă mitică, în orientarea către nişte imagini originare, cu un substrat mitologic străvechi, predispus modificărilor succesive, pentru a dezvălui noi dimensiuni în percepţia estetică a lumii, în contextul unor meditaţii grave despre viaţă şi moarte, împlinire şi sacrificiu, despre dăinuirea spiritului uman prin creaţie. Cuvinte-cheie: spaţiu sacru de valori, sincronizare istorică, acorduri elegiace, versiuni baladeşti, valori general-umane, mitul creatorului, iniţiere mitico-ritualică, istorie sacră, asociaţii metaforice, jertfa zidirii. Descarcă PDF

„Viața fiecărui om nu este decât o călătorie spre sine însuși” Hermann Hesse Rezumat: În articolul prezentat vom analiza personajele feminine și aportul lor simbolico-arhetipal la reîntregirea individualității protagonistului romanului „Viața și moartea nefericitului Filimon...”. În timpul rătăcirii oarbe prin catacombele carierei de piatră de sub sat, simbol al labirintului inconștientului, feminitatea reprimată de-a lungul vieții, este resuscitată, recunoscută și reintegrată în identitatea lui Filimon, potrivit modelelor arhetipale de redobândirea unității și plenitudinii ființei. Discontinuitățile și fluiditatea memoriei involuntare îi ordonează și revelează axa spirituală – nervul rupt al ființei, prin puterea de compensare și echilibrare ontologică a dominantei masculine, mortificatoare, din viața lui Filimon în favoarea celei feminine, dătătoare de viață, a animei, reprezentată de un trio arhetipal: mama – bunica – sora.

Rezumat. Investigarea procesului de stabilire a dubletelor greco-latine presupune prezența surselor mitologice, care oferă elucidări ab origine și sunt puncte de reper în proiectarea semantico-funcțională a acestora. În prezentul articol propunem analiza dubletului greco-latin < lat. umbilicus, i, m și < gr. omphalos, es, f „ombilic” (dimensiunile național și internațional), un dublet reprezentativ în terminologia medicală, dar, totodată, modest productiv. Fiecare dintre componentele dubletului solicită investigaţii (aspecte diacronic, sincronic) personalizate: componenta latină se include în vocabularul fundamental al limbii române (terminologia națională); componenta greacă – în masa vocabularului (terminologia internațională). Creaţiile lexicale neologice (formate în baza dubletelor greco-latine) corespund unei dimensiuni universale a creativităţii conştiente a savanţilor şi denumesc cunoştinţe specializate medicale. Cuvinte-cheie: dublet greco-latin, mitologie, creații lexicale, terminologie, medicină. Descarcă PDF

Rezumat Obiectivul de bază al acestui articol este stabilirea și descrierea variantelor discursive ale enunțului reprezentând paradigma lui comunicativă. Constituite ca rezultat al adecvării enunțului la contextul comunicativ, variantele discursive presupun, în plan lingvistic, varierea structurii informaţionale a enunţului în raport cu structura lui semantico-sintactică. Descrise în termeni de informație veche/nouă, variantele discursive se datorează operațiilor enunţiative implicate de actualizarea discursivă a structurilor fundamentale ale enunţurilor, care sunt tematizarea și rematizarea anumitor elemente componente ale enunțului. Modelul care prezintă enunțul ca ansamblu de variante discursive combină criterii semantice, sintactice și pragmatice sau discursive. Astfel, în procesul analizei acestor variante a fost luat în considerare rolul factorilor determinanți în organizarea informațională a enunțului, aceste aspecte fiind corelate cu mărcile structurii informaționale a enunţului. Cuvinte-cheie: structură informațională a enunțului, structură referențial-semantică a enunțului, actualizare informaţională a enunțului, variantă discursivă a enunțului, paradigmă comunicativă a enunțului.

Rezumat. Unul din paradoxurile tranziției de la totalitarism la democrație îl constituie nostalgia după trecutul comunist, care persistă în societate și la 30 de ani după căderea regimului totalitar. Acest fenomen reprezintă, potrivit specialiștilor în domeniu, expresia revoltei împotriva transformărilor social-politice și economice ale tranziției. Nostalgia devine un loc de refugiu pentru acei care nu se regăsesc în societatea prezentului. În articolul de față vor fi analizate romanele „Raiul găinilor” și „Sunt o babă comunistă” de Dan Lungu, „Măcel în Georgia” și „Oameni din Chișinău” de Dumitru Crudu, „Tărâmul lui Sașa Kozak” de Iulian Ciocan, care configurează tipologia literară a personajului nostalgic după comunism. Cuvinte-cheie: Tranziţie, paradox, postcomunism, literatura română, personaj, nostalgie, schimbare. Descarcă PDF

Rezumat: În acest articol este examinată poezia lui Andrei Ciurunga (1920-2002), pseudonimul lui Robert Esenbraun, născut într-o familie de coloniști germani din sudul Basarabiei. Sub regimul comunist a fost condamnat în două rânduri (prima dată la patru ani, 19501954, a doua oară la 18 ani de închisoare – din 1958), a executat ceva mai mult de zece ani, nimerind sub amnistia din anul 1964. Memorabilă e poezia publicată după căderea comunismului. Este o poezie „ruptă din inimă”, și-a identificat destinul cu poezia detenției din toate pușcăriile şi coloniile din România (Gherla, Salcia, Jilava, Văcărești, Peninsula, Poarta Albă, canalul Dunăre-Marea Neagră). Versurile „de la Canal” se remarcă prin inventarea unei noi forme fixe de poezie, decastihul. Acestea au fost compuse mental, au circulat printre deținuți. Dezvăluie, retroactiv, o altă lume, o lume din infernul carceral. Cuvinte-cheie: neo-modernist poet, transitive language, carceral poetry, poet neomodernist, limbaj tranzitiv, poezie carcerală.