Avatarele cenzurii și condiția umană într-o societate post-utopică
Rezumat
În acest studiu sunt analizate dilemele sistemului și cenzura ce marchează societatea
post-utopică (o societate posibilă) ce poate îngrădi anumite libertăți ale individului.
Pornind de la unele reprezentări ficționale (lumi posibile) am putut observa că cea mai gravă problemă pentru un popor este ștergerea trecutului din memoria colectivității prin
schimbarea percepției asupra adevărului istoric sau relativizarea lui. În acest sens, făcând
uz de instrumentele specifice demersului comparatist, am analizat universul imaginar al
romanului Amintiri din epoca lui Bibi: o post-utopie, de Andrei Cornea, în care se face
un amplu recurs la memorie, developând în același timp dilemele sociale și paradigmele
comportamentale. De asemenea, am constatat că, din punct de vedere compozițional,
romanul este o proiecție alegorică a unei societăți marcate de problema lipsei de memorie,
dar și a condiției individului într-o societate post-utopică ce nu a renunțat definitiv la
mijloacele represive.
Cuvinte-cheie: identitate, memorie, adevăr istoric, conștiință, cenzură, post-utopie,
libertate, reprezentare.
Rezumat
În acest studiu sunt analizate dilemele sistemului și cenzura ce marchează societatea
post-utopică (o societate posibilă) ce poate îngrădi anumite libertăți ale individului.
Pornind de la unele reprezentări ficționale (lumi posibile) am ...
Limba literară ca „limbă exemplară” în viziunea lui Eugeniu Coșeriu și Silviu ...
Rezumat
Acad. Mihai Cimpoi se referă, în prezentul articol, la studiile, interviurile și
luările de atitudine, adunate în volumul Itinerar sociolingvistic (Chișinău, 2007), în care Silviu Berejan menționează contribuția scriitorilor clasici și contemporani la dezvoltarea
limbii literare române. Făcând distincție între limba vorbită și limba literară, în spiritul
opiniilor expuse în lingvistică de la Ferdinand de Saussure până astăzi, acad. Berejan
a evidențiat mereu unitatea limbii române în întreg spațiul locuit de vorbitorii acesteia,
inclusiv în Basarabia și în actuala Republică Moldova, unde s-a promovat, din considerente
politice, neadevărul științific. Prin numeroase argumente documentare, prin referințe
frecvente la cronicari, marii clasici și autori contemporani, printre care și cei basarabeni
(Negruzzi, Stamati, Hasdeu, Stere, Mateevici, care au respectat normele literare comune),
Silviu Berejan a demonstrat că denumirea corectă a limbii, chiar vorbită cu anumite
particularități: dialectale, este româna. În mai multe dintre studiile sale a supus analizei
situația lingvistică din RSS Moldovenească și actuala Republică Moldova. A pledat pentru
recunoașterea și cultivarea a ceea ce Eugeniu Coșeriu, „regele lingvisticii”, a denumit
limba literară exemplară.
Cuvinte-cheie: sociolingvistică, limbă (vorbită și literară), glotonim, adevăr
(științific), grai, monolingvism, bilingvism, identitate (etnică).
Rezumat
Acad. Mihai Cimpoi se referă, în prezentul articol, la studiile, interviurile și
luările de atitudine, adunate în volumul Itinerar sociolingvistic (Chișinău, 2007), în care Silviu Berejan menționează contribuția scriitorilor clasici și ...
Structuri fundamentale cu pronume reflexiv la cazul dativ în limba română
Rezumat. Prezentul articol se axează pe problema funcționării pronumelui reflexiv în dativ pe lângă verb. Bazat pe un substanțial corpus, articolul se referă la delimitarea funcțiilor, a valorilor și a nuanțelor pronumelui reflexiv în dativ, precum și a diverselor structuri fundamentale în care apare. Sunt descrise trei construcții cu structurile lor aferente, din care reiese că dativul reflexiv funcționează în două ipostaze: 1) cea de subcategorizare a verbului, ca actant, primind rol tematic de destinatar sau de beneficiar și funcție sintactică de complement indirect și 2) cea de dublă subordonare – față de verb și față de un nominal din structura respectivă. În această ipostază, nu ocupă o poziție de subcategorizare a verbului, ci dobândește o semnificație de posesiv de la acest nominal și îndeplinește funcția de complement posesiv, funcție fără rol tematic.
Cuvinte-cheie: pronume reflexiv, clitic, dativ, actant, rol tematic, valoare reciprocă, valoare posesivă, construcţie sintactică.
Descarcă PDF
Rezumat. Prezentul articol se axează pe problema funcționării pronumelui reflexiv în dativ pe lângă verb. Bazat pe un substanțial corpus, articolul se referă la delimitarea funcțiilor, a valorilor și a nuanțelor pronumelui reflexiv în dativ, precum ...
Amintirile ca rostirea ființei în romanele lui Vladimir Beșleagă
Rezumat: În articolul de față se analizează problema recuperării identității personale și culturale a personajelor din romanele lui Vladimir Beșleagă Zbor frânt și Viața și moartea nefericitului Filimon. Rolul principal, în periplul căutării de sine, îi revine memoriei involuntare și intuiției, care trec protagoniștii printr-o suită de evenimente, întâmplări din trecutul acerb, tulburător, pentru a descoperi, în cele din urmă, dimensiunea magică a copilăriei, revelatoare de mistere și taine despre propriul destin scindat. Amintirile și procesul anamnezic reprezintă, prin urmare, actul divin al refacerii lumii primordiale, al rostirii ființei și resuscitarea mancurtului la viața conștientă, liberă și deplină. Dincolo de realitatea ostilă a regimului, atât lui Isai, cât și lui Filimon li se dezvăluie experiențe și sentimente inedite din labirintul propriei conștiințe, ce-i aduc mai aproape de esența existenței.
Cuvinte-cheie: memorie involuntară, amintiri, fiinţa, personaje, labirintul conștiinței.
Rezumat: În articolul de față se analizează problema recuperării identității personale și culturale a personajelor din romanele lui Vladimir Beșleagă Zbor frânt și Viața și moartea nefericitului Filimon. Rolul principal, în periplul căutării de ...
Scurtă privire asupra direcțiilor de cercetare ale motivologiei, o nouă ...
Rezumat: În articolul de față ne propunem, pentru prima dată în lingvistica românească, să explicăm direcțiile de bază în studierea unei noi discipline lingvistice, motivologia și utilizarea unor termeni proprii motivologiei, unii din ei fiind traduși sau actualizați de autoare, pentru a fi puși în circuitul lingvistic românesc. Relațiile motivaționale ale cuvintelor și ale unităților polilexicale stabile alcătuiesc o universalie lingvistică, ele acoperă aproape toate unitățile lexicale și polilexicale din limbă, lăsând în afara „influenței” lor un procent neînsemnat al unităților de limbă „singulare”. Începutul formării motivologiei ca știință se referă la anii ’70 ai secolului al XX-lea. În studiul de față se trasează domeniile de cercetare cu privire la motivația lexicală și cea structurală, forma internă a unității glotice, tipurile de motivație a unităților lexicale și polilexicale, relațiile motivaţionale ca tip de relații sistemice în lexic, motivația în text și metatext, paradigma motivațională, motivația cuvintelor și a unităților polilexicale stabile ca fenomen lexical etc.
Cuvinte-cheie: motivologie, motivație lexicală și structurală, formă internă a cuvântului, relație motivaţională, paradigmă motivațională, formă motivațională, sens motivațional.
Rezumat: În articolul de față ne propunem, pentru prima dată în lingvistica românească, să explicăm direcțiile de bază în studierea unei noi discipline lingvistice, motivologia și utilizarea unor termeni proprii motivologiei, unii din ei fiind ...
Problema autenticității literare. Scurt istoric (I)
Rezumat
Pornind de la conceptul antic de mimesis şi ajungând până la conceptul de autenticitate
a operelor scriitorilor realiști, articolul de față își propune să urmărească evoluția
abordărilor problemei autenticității în cadrul istoriei literare, delimitând caracterul
autenticității literaturilor din diferite perioade prin intermediul textelor de teorie literară, dar și a operelor literare de influență. Vom pune accentul pe diferențele și similaritățile dintre concepțiile, fenomenele şi curentele literare ce se referă la autenticitate, încercând să motivăm evoluția acestora. Subiectele la care vom atrage atenția în mod deosebit se referă la relația dintre ficțiune și autenticitate pe parcursul istoriei literare, la autenticitatea literară exprimată în cadrul fenomenelor și curentelor literare, dar și la influența concepțiilor filosofice despre autenticitate asupra literaturii, începând din antichitate până în perioada modernă.
Cuvinte-cheie: autenticitate, mimesis, veridicitate, ficțiune, identitate, intuiție,
existențialism, absurd, noua sinceritate, post-adevăr.
Rezumat
Pornind de la conceptul antic de mimesis şi ajungând până la conceptul de autenticitate
a operelor scriitorilor realiști, articolul de față își propune să urmărească evoluția
abordărilor problemei autenticității în cadrul istoriei ...
Metafora în limbajul de marketing
Rezumat
De la Aristotel la Roman Jakobson, apoi la George Lakoff, Mark Johnson ș.a., conceptul
metaforei a suferit modificări substanțiale. Lucrarea abordează metafora conceptuală în
limbajul de marketing. La baza conceptualizărilor metaforice se află stabilirea unor
corespondențe (mappings) între domenii conceptuale diferite, prin care se corelează un
domeniu mai nou sau mai complex, mai abstract, cu unul mai familiar sau mai simplu, mai
accesibil. În limbajul de marketing, pe lângă termenii denotativi, funcționează o vastă rețea de metafore conceptuale, care contribuie la conturarea și înțelegerea noțiunilor-cheie proprii acestuia. Cea mai numeroasă categorie de metafore conceptuale sunt create având ca repere variabilele esențiale de marketing produs, marcă, consumator, întreprindere și promovare. Cele mai frecvente metafore din limbajul de marketing sunt metafora organismului viu, metafora războiului (inclusiv metafora sportivă), metafora antropomorfică, metafora
medicală. Metafora nu este un fenomen izolat, ci o resursă utilizată sistematic în limbajul
de marketing, cu un rol substanțial în edificarea realității economice proprii domeniului,
facilitând înțelegerea conceptelor abstracte și complexe ale marketingului prin analogie cu
domenii de experiență familiare.
Cuvinte-cheie: concept, metaforă conceptuală, marketing, creativitate, lexicalizare.
Rezumat
De la Aristotel la Roman Jakobson, apoi la George Lakoff, Mark Johnson ș.a., conceptul
metaforei a suferit modificări substanțiale. Lucrarea abordează metafora conceptuală în
limbajul de marketing. La baza conceptualizărilor metaforice se ...
Tranzitivitatea și polisemia verbului în limba română
Rezumat
Articolul de față studiază structura semantico-sintactică a verbelor polisemantice,
urmărind stratificarea sensurilor lor. Analizând vecinătăţile sintactice ale unui
anumit verb polisemantic, cu matricea de roluri tematice obligatorii, caracteristice
pentru relaţiile actanţiale, circumstanţiale sau predicative, observăm că în procesul
funcționării au loc diverse procedee transformaționale de diferită natură. Cercetarea a demonstrat că în urma acestor transformări se modifică structura argumentală a verbului la nivel referențial, ceea ce îi permite să treacă dintr-o clasă semantică în alta pentru
a-și dezvălui plenar rolul comunicativ. Responsabil de acestea ar fi fenomenul derivării
actanțiale. Au fost luate în discuție doar două forme ale derivării actanțiale – tranzitivarea și intranzitivarea – având în vedere faptul că tranzitivitatea, o trăsătură semantică nemarcată, influențează capacitatea verbului de a cumula sensuri cu tipare sintactice diferite. S-a constatat că există o oscilație evidentă între marcarea pozitivă sau negativă a tranzitivității și realizarea unui verb ca intranzitiv sau ca tranzitiv. La diversificarea structurii sintactice a unui verb polisemantic participă și fenomenul varierii sintactice libere, care permite funcționarea unor variante echivalente semantic, dar diferite sintactic.
Cuvinte-cheie: verb polisemantic, rol tematic, derivare actanțială, tranzitivare,
intranzitivare, tipar/schemă sintactic(ă), variere sintactică liberă, rol comunicativ.
Rezumat
Articolul de față studiază structura semantico-sintactică a verbelor polisemantice,
urmărind stratificarea sensurilor lor. Analizând vecinătăţile sintactice ale unui
anumit verb polisemantic, cu matricea de roluri tematice obligatorii, ...
Special positions is: sticky_left, stickey_right, notice, tool_bottom. You can use them for any module type. And to use, please go to Module Manager config your module to your desired postion.
You can disable by:
Go to Administrator » Template Manager » Your_Template » Tab: Advanced » Use special positions » select: No for all special positions
Go to Administrator » Module magager » Your_Module(by postion: sticky_left/stickey_right/notice/tool_bottom) » Status: Unpublish for that module
For customize module in special position
The solution is used Module Class Suffix. You can customize button, module content follow Module Class Suffix
Ex: Module Class Suffix: bg-white @bullhorn then: - Class of buttom is 'icon-bullhorn'. If without @... the default is 'icon-pushpin'. You can find the full icons of usage at Font Awesome - Class of module is 'bg-white'