Rezumat. Sunt analizate particularitățile morfologice ale unor părți de vorbire flexibile (substantivul, articolul, adjectivul, numeralul) prezente în textul scrierii populare intitulate Sandipa (ms. rom. 824, datat în 1798 și păstrat la Biblioteca de Stat a Rusiei, Moscova). Formele sunt examinate sub aspectul normei existente în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Cuvinte-cheie: adjectiv, articol, caz, declinare, formă, gen, număr, numeral, substantiv Descarcă PDF

Rezumat. Limbajul de marketing în limba română este unul de dată recentă, având începuturile în anii ’90 ai secolului trecut. Marketingul modern a evoluat de la procese și fenomene strict economice până la cele psihosociale, care decurg din comportamentul subiectiv al consumatorului. În lucrare se analizează cele mai frecvente procedee de constituire a termenilor de marketing în limba română sub aspect etimologic, semantic și structural și se ajunge la concluzia că limbajul de marketing este unul interdisciplinar, cu o dinamică continuă, cu fluctuații terminologice, în căutarea identității și a caracteristicilor sale Cuvinte-cheie: marketing, terminologie, împrumut, împrumut interdisciplinar, termen supraordonat, termen metaforic, dinamică a limbajului Descarcă PDF

Rezumat: În acest articol este examinată poezia lui Andrei Ciurunga (1920-2002), pseudonimul lui Robert Esenbraun, născut într-o familie de coloniști germani din sudul Basarabiei. Sub regimul comunist a fost condamnat în două rânduri (prima dată la patru ani, 19501954, a doua oară la 18 ani de închisoare – din 1958), a executat ceva mai mult de zece ani, nimerind sub amnistia din anul 1964. Memorabilă e poezia publicată după căderea comunismului. Este o poezie „ruptă din inimă”, și-a identificat destinul cu poezia detenției din toate pușcăriile şi coloniile din România (Gherla, Salcia, Jilava, Văcărești, Peninsula, Poarta Albă, canalul Dunăre-Marea Neagră). Versurile „de la Canal” se remarcă prin inventarea unei noi forme fixe de poezie, decastihul. Acestea au fost compuse mental, au circulat printre deținuți. Dezvăluie, retroactiv, o altă lume, o lume din infernul carceral. Cuvinte-cheie: neo-modernist poet, transitive language, carceral poetry, poet neomodernist, limbaj tranzitiv, poezie carcerală.

Rezumat. În volumele sale de Fragmente, Eugen Simion reia și nuanțează reflecțiile sale asupra literaturii, culturii și civilizației românești. Fragmente VI dezbat probleme, precum autonomia esteticului, avantajele și pericolele revizuirilor, miturile literaturii române, morala publică și privată a scriitorului, limitele compromisului, rezistența prin cultură etc. Pledoaria pentru clasici, apărarea marilor scriitori de injurii și nedreptățile zilei, lupta pentru valorile naționale se înscriu într-un program constant de asumare a tot ce este esențial și durabil în literatura și cultura română. Aceste reflecţii şi pledoarii reprezintă dovada faptului că, în creația lui Eugen Simion, încrederea nestrămutată în literatura română, dublată de încrederea în vocația criticului de a lucra în numele adevărului estetic au rămas intacte de-a lungul timpului. Cuvinte-cheie: revizuire, rezistenţă, recitire, criteriu estetic, redefinire valorică Descarcă PDF

Rezumat: Numele de familie care derivă de la nume de ocupații constituie o categorie reprezentativă în domeniul antroponimiei. Numărul lor este apreciabil atât ca pondere cantitativă, cât şi ca diversitate. Termenii care denumesc ocupațiile s-au impus ca supranume, fiind, adesea, transmis urmașilor ca nume de familie neoficial. Aceste nume își au originea de la numele comune ale vocabularului românesc, utilizând anumite tipare derivative. Devenind nume de familie oficiale, aceste antroponime s-au transmis de la o generație la alta până în zilele noastre. Cuvinte-cheie: antroponim, nume de familie, ocupație, supranume, derivare, tip derivativ.

Rezumat: În articolul de față ne propunem, pentru prima dată în lingvistica românească, să explicăm direcțiile de bază în studierea unei noi discipline lingvistice, motivologia și utilizarea unor termeni proprii motivologiei, unii din ei fiind traduși sau actualizați de autoare, pentru a fi puși în circuitul lingvistic românesc. Relațiile motivaționale ale cuvintelor și ale unităților polilexicale stabile alcătuiesc o universalie lingvistică, ele acoperă aproape toate unitățile lexicale și polilexicale din limbă, lăsând în afara „influenței” lor un procent neînsemnat al unităților de limbă „singulare”. Începutul formării motivologiei ca știință se referă la anii ’70 ai secolului al XX-lea. În studiul de față se trasează domeniile de cercetare cu privire la motivația lexicală și cea structurală, forma internă a unității glotice, tipurile de motivație a unităților lexicale și polilexicale, relațiile motivaţionale ca tip de relații sistemice în lexic, motivația în text și metatext, paradigma motivațională, motivația cuvintelor și a unităților polilexicale stabile ca fenomen lexical etc. Cuvinte-cheie: motivologie, motivație lexicală și structurală, formă internă a cuvântului, relație motivaţională, paradigmă motivațională, formă motivațională, sens motivațional.

Rezumat. Deși lingvistica, știință a limbii, a ajuns în prezent la un nivel înalt de dezvoltare, totuși în domeniul sintaxei mai rămân încă multe probleme nesoluționate îndeajuns. Una dintre ele, foarte importantă, este cea a criteriului de determinare a părților de propoziție. Astfel, din cauza aplicării inconsecvente a principiilor, la analiza faptelor de limbă, la nivel sintactic, se ajunge uneori în extrema formalismului structural-gramatical, prin care, drept rezultat, sunt suprapuse părțile de propoziție cu părțile de vorbire, ceea ce conduce spre o morfologizare a sintaxei. O atare analiză sintactică este fără de folos, deoarece face imposibilă identificarea reală a gândurilor din text. Grămătiștii, situați pe poziții morfologiste în sintaxă, lansează diferite variante metodologice în acest sens. Una dintre ele ar fi cea prin care se susține că forma gramaticală de caz al cuvântului ar fi decisivă la identificarea părților de propoziție. O astfel de metodă este mai puțin aplicabilă în limba română, deoarece la aceeași formă gramaticală de caz avem mai multe funcții sintactice și la aceeași funcție – mai multe forme. Aceste aspecte morfologice și sintactice încercăm să le analizăm prin demonstrare în studiul ce urmează, referindu-ne, în special, la statutul semantico-sintactic al subiectului logic în propoziție Cuvinte-cheie: principiu logic și semantic, formalism structural-gramatical, morfologizare a sintaxei, sintaxa formală, aspect pragmatic, aspect sintagmatic etc. Descarcă PDF

Rezumat. Actualul Indice bibliografic reprezintă continuarea volumului Lingvistica în Republica Moldova. Indice bibliografic (1991-2011). Lucrarea are ca scop înregistrarea, sistematizarea și valorificarea publicațiilor din domeniu, apărute între anii 2012-2016. Materialul bibliografiat se bazează în mare parte pe fondurile Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan”, consultându-se fișierul și cataloagele. Pentru completarea lipsurilor au fost folosite lucrări de sinteză, culegeri, omagii, reviste de specialitate, ziare etc., precum și Internetul. Indicele nu are un caracter exhaustiv, ci unul selectiv. Ținând cont de volumul materialelor adunate, lucrarea a fost compartimentată, de data aceasta, pe ani. De exemplu, anul 2012 este clasificat în: 1) cărți (monografii, culegeri), dicționare, manuale; 2) articole din culegeri; 3) articole din reviste de specialitate; 4) articole din reviste de popularizare a științei; 5) articole din ziare. Beneficiind de o structură practică, Indicele bibliografic constituie un instrument de lucru accesibil și util ce poate răspunde cerințelor de informare a acestui domeniu, prezentând aproximativ tot materialul lingvistic din perioada dată Descarcă PDF