Verbele neregulate sunt acelea care, la conjugare, își modifică total sau parțial rădăcina. De exemplu, la verbul regulat a lucra (eu lucrez, tu lucrezi, el/ea lucrează; noi lucrăm, voi lucrați, ei/ele lucrează) rădăcina lucr rămâne neschimbată; la verbul neregulat a fi (eu sunt, tu ești, el/ea este etc.), rădăcina este schimbată complet. La verbul a sta, rădăcina este parțial schimbată: eu stau, tu stai, el/ea stă, noi stăm, voi stați, ei/ele stau.

Există mai multe verbe neregulate care dau bătăi de cap vorbitorilor, mai ales, la modul indicativ, persoana a II-a și a III-a sau la conjunctiv, persoana a II-a și a III-a. De exemplu, verbul a lua: eu iau, tu iei (greșit: iai, cum apare în exprimarea multora), el ia – indicativ; să iau, să iei (greșit: să iai), el să ia – conjunctiv. Tot la modul conjunctiv adesea se spune eronat: să steie în loc de să steasă beie, în loc de să beasă vreie, în loc de să vrea,să spuieîn loc de să spună etc.

 

Sunt, de asemenea, unele verbe care la imperativ (presupune o rugăminte, un îndemn, o poruncă), singular au forme proprii. Știm că imperativul are doar persoana a doua! De exemplu: a veni – vino, a face –  , a zice –  zi, a duce – du. Forme similare au și verbele derivate din cele enumerate: a reveni (revino), a preveni (previno), a desface (desfă), a reface (refă), a preface (prefă), a prezice (prezi), a dezice (dezi), a conduce (condu), a reduce (redu), a aduce (adu).

Într-adevăr, avem multe forme verbale buclucașe, dar există o soluție: consultarea dicționarului ortografic.

развитие малого бизнеса
строительство и ремонт