Ne simțim obligați să atragem atenţia cititorilor asupra unei greşeli pe punctul de a se generaliza, auzite frecvent în vorbirea cotidiană: „Vine soțul”; „Mă duc la fratele”. Vorbitorii consideră că este suficient să spui soţul, fără a preciza: meu, sau fratele, fără meu. Dar propoziţiile de acest fel rămân suspendate. Din punct de vedere strict gramatical, s-ar părea că asemenea enunţuri sunt corecte, deoarece articolul hotărât enclitic îndeplineşte şi rolul unui adjectiv posesiv pe lângă numele părţilor corpului, de exemplu: A întors capul (= capul său), deschide ochii (= ochii tăi) şi pe lângă unele nume de persoane indicând grade de rudenie, funcţii sau relaţii sociale care sunt pentru vorbitor nume de obiecte unice asimilate cu numele proprii. Când cineva spune: Vine mama, este vorba numai despre mama lui, sau: Vorbeşte şeful (= şeful lui). Or, aproape orice regulă prezintă şi abateri. În contextul celor discutate, cităm din Gramatica pentru toţi de Mioara Avram: „Dintre substantivele care exprimă grade de rudenie fac excepţie soţ, soţie, frate, soră, văr, verişoară, nepot, nepoată, la care nu este recomandabilă folosirea articolului cu sens posesiv: se spune corect A venit soţia mea (ta, lui etc.), nu A venit soţia”.
Aşadar, cei care doresc să se exprime în conformitate cu normele limbii române literare, vor spune: „Vine soţul meu”; „Îmi fac griji pentru fiica mea”; „Îl aștept pe nepotul meu”; „Plec la sora mea”; „Vărul meu este amuzant” etc.
Rezumat. Sunt analizate particularitățile morfologice ale unor părți de vorbire flexibile (substantivul, articolul, adjectivul, numeralul) prezente în textul scrierii populare intitulate Sandipa (ms. rom. 824, datat în 1798 și păstrat la Biblioteca ...
Rezumat. În volumele sale de Fragmente, Eugen Simion reia și nuanțează reflecțiile sale asupra literaturii, culturii și civilizației românești. Fragmente VI dezbat probleme, precum autonomia esteticului, avantajele și pericolele revizuirilor, ...
Rezumat: În acest articol este examinată poezia lui Andrei Ciurunga (1920-2002), pseudonimul lui Robert Esenbraun, născut într-o familie de coloniști germani din sudul Basarabiei. Sub regimul comunist a fost condamnat în două rânduri (prima dată la ...
Rezumat. Limbajul de marketing în limba română este unul de dată recentă, având începuturile în anii ’90 ai secolului trecut. Marketingul modern a evoluat de la procese și fenomene strict economice până la cele psihosociale, care decurg din ...
Rezumat: Numele de familie care derivă de la nume de ocupații constituie o categorie reprezentativă în domeniul antroponimiei. Numărul lor este apreciabil atât ca pondere cantitativă, cât şi ca diversitate. Termenii care denumesc ocupațiile s-au ...
Rezumat. Procesul de receptare a prozei românești din Republica Moldova în Ucraina prin mijlocirea traducerilor artistice, efectuate între anii 1954-1989, este tratat, în linii mari, sub două aspecte: selecția și individualitatea traducătorilor. Se ...
Rezumat. Unul din paradoxurile tranziției de la totalitarism la democrație îl constituie nostalgia după trecutul comunist, care persistă în societate și la 30 de ani după căderea regimului totalitar. Acest fenomen reprezintă, potrivit specialiștilor ...
Rezumat. În articolul de faţă şi-a găsit expresie interpretarea baladei „Meşterul Manole” dintr-o perspectivă arhetipală, în corelaţie cu mesajul de idei al semnificaţiei legendaristorice şi al surselor de inspiraţie mitică. Simbol al aspiraţiei ...