Deşi e mică, cratima sau liniuţa de unire joacă un rol important în scrierea corectă, fiind un semn grafic folosit pentru a lega două cuvinte care se pronunţă împreună sau pentru a despărţi silabele unui cuvânt: nou-născut, bun-simţ, mass-media, vir-gu-lă, pă-pă-di-e, e-ven-tu-al. Nu vom da astăzi, aici, o listă de cuvinte în care apare cratima. Intenţia noastră e alta: să atragem atenţia asupra unei erori de exprimare privind termenul în discuţie.

 

Foarte multă lume spune despre anumite cuvinte că se scriu prin cratimă. De ce însă prin? Prepoziţia prin arată străbaterea unei suprafeţe, a unui spaţiu (a călători prin Europa), a unui interval de timp vag (s-a născut prin vară), recurgerea la un mijloc, la un instrument (prin unire ţara creşte; prin tine am ajuns acolo), iar cu verbele a începe, a sfârşi faptul cu care se iniţiază sau, respectiv, se finalizează o acţiune (autorul începe prin a-şi expune planul; pesimistul sfârşeşte prin a urî viața).

Prepoziţia necesară este cu: Termenul prim-ministru se scrie cu cratimă. În funcţie de caz, se va spune deci: Cuvintele acestea se scriu cu cratimă sau Cuvintele acestea se scriu fără cratimă.