Rezumat. Procesul de receptare a prozei românești din Republica Moldova în Ucraina prin mijlocirea traducerilor artistice, efectuate între anii 1954-1989, este tratat, în linii mari, sub două aspecte: selecția și individualitatea traducătorilor. Se constată că, în majoritatea cazurilor, au fost selectate și editate opere valoroase, dar și câteva scrieri lipsite de vigoare și autenticitate, alcătuite în spiritul realismului socialist. Majoritatea covârșitoare a promotorilor prozei româneşti în spațiul ucrainean reprezintă personalități literare distincte. În eventualitatea continuării dialogului literar româno-ucrainean, autorul propune să se selecteze pentru traducere și opere epice substanțiale create în spațiul românesc de la est de Prut până la 1940 și să nu fie ignorat nordul Bucovinei și ținutul Herța. În acest scop, se propune o listă de creații epice care s-au bucurat de aprecieri în contextul literar autohton și nu numai. Doar luându-se în seamă aceste recomandări, cititorului ucrainean i se va oferi imaginea veridică a genului epic din zonele respective. Cuvinte-cheie: traducere, receptare, dialog, selecţie, proces, conlucrare Descarcă PDF

Rezumat În articolul de faţă sunt luate în discuție șase antologii genuriale: trei de poezie și tot atâtea de proză românească. Acestea au fost editate de ucraineni în anii 1970-1985 – perioada cea mai activă de prezenţă în spațiul literar din Ucraina a unor opere artistice create în R. Moldova în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Autorul demonstrează contribuția reală a culegerilor la crearea unei imagini cuprinzătoare asupra genului liric și epic românesc aflat în ipostază de receptare. Totodată, este arătat prinosul traducătorilor ucraineni și a actului critic din ambele republici la elaborarea şi promovarea antologiilor. Cuvinte-cheie: antologii genuriale, selecţie, gen liric, gen epic, creare, contribuţie, receptare, circulaţie, promovare.

Rezumat În articolul de faţă este propus spre analiză ciclul baladesc despre nevasta vândută, care, nemijlocit, se înscrie în tematica vieţii de familie, unde persistă „grupuri de tipuri” ce se manifestă „într-un sistem unitar de raporturi”. Motivele subiectului respectiv sunt orientate pentru a dezvălui un diapazon complex de situaţii, probleme şi relaţii interumane, încadrate prin nişte forme specifice de viaţă, cu orientare la dezvăluirea raporturilor dintre soţi, îndrăgostiţi, părinţi şi copii. Ciclul baladesc despre nevasta vândută este un subiect frecvent atestat la mai multe popoare: români, greci, bulgari, albanezi, sârbo-croaţi şi se caracterizează printr-o răspândire largă într-un context etnologic specific, având o structură narativă bine dezvoltată, cu situaţii tipice de viaţă în dezvăluirea problemelor sociale ale regiunii sud-dunărene. Pornind de la idea că balada nevestei vândute se regăseşte în trei tipuri de balade. În lucrare au fost analizate mai multe versiuni, cu scopul de a dezvălui realităţile dramatice ale timpului istoric și de a aprofunda o complexitate de sentimente, trăiri interioare, stări sufleteşti caracteristice pentru morfologia motivului. Cuvinte-cheie: morfologia motivului, istorie nuvelistică, scheme compoziţionale, moment funcţional, culminaţie emoţională, balada nevestei vândute, motivul recunoaşterii.

Rezumat În articolul de față este analizată traiectoria devenirii protagonistului Orlando, din romanul Femei de iasomie, de Ionel Bușe, prin jocul erotic și fațetele iubirii. Femeile, portretele cărora împânzesc romanul, influențează și conturează diverse contexte socioculturale, stări de spirit, relația eului cu sinele și, odată cu acestea, rostul lor ca arhetip al sensului. Iubirea mistică față de Ligia-Victoria reprezintă, de fapt, o hermeneutică a sinelui, a descoperirii ieșirii din realul istoric, isterizat de noua condiție umană – covidul, și a transformării conștiinței umane prin fluidizarea de la iubirea carnală la cea de natură platonică. Casa de iasomie, cu toate derivatele ei – bătrâna, Victoria, Maia, portretul Ligiei, exprimă fuziunea profundă a masculinului și femininului într-un Sine arhetipal. În acest fel, dincolo de aventurile erotice și extazele sexuale, protagonistul, printr-un proces de individuație, descoperă erosul ca manifestare mistică într-un context de restriște precum e pandemia. Investigația hermeneutică urmărește analiza figurilor feminine și fantasmele erosului întru ordonarea întregului sufletesc al eroului. Cuvinte-cheie: COVID-19, femei, feminitate, eros, unitate primordială.

Rezumat Articolul de față abordează aspecte ce țin de caracterul arbitrar vs non-arbitrar al semnelor lingvistice (monolexicale și polilexicale), tipurile și cazurile de motivare lingvistică și criteriile de denominație lexicală. Din perspectiva motivațională sunt analizate mai multe aspecte referitoare la unitățile polilexicale stabile: geneza, existența și utilizarea semnelor lingvistice, a căror semnificație este exprimată prin unitate polilexicală stabilă (UPS), două tipuri de motivație semantică (motivația metaforică și motivația bazată pe simboluri) și intertextualitatea ca tip specific de motivație. Fiecare expresie figurativă a cunoscut o evoluție proprie în decursul istoriei sale. În această ordine de idei, sarcinile cercetării lingvistice constau nu doar în a identifica legăturile motivaționale productive care afectează funcționarea expresiilor figurative în discursul propriu-zis, ci și în a descrie adevărata etimologie. Cuvinte-cheie: motivație lingvistică, formă internă, semn lingvistic, semnificat, semnificant, tipuri de motivație, unitate polilexicală stabilă.

Rezumat. În etapa contemporană, limba engleză își îndeplinește cu succes rolul de mediator în comunicarea internațională, influențând profund celelalte limbi, printre care și româna. Prin intermediul realităților marca made in spațiul anglo-american, care se propagă inventiv în toate cele patru părți ale lumii, pătrund în vocabularul local și denumirile acestora, fiind asimilate și întrebuințate în exprimarea cotidiană internă. Cuvintele date, numite englezisme, provoacă inadvertențe atât printre utilizatori, cât și printre cercetători. Pentru a soluționa unele din probleme, propunem elaborarea unui mic dicționar, în care să fie colectate toate englezismele recente din uzul nostru ca să fie supuse, de pe poziții savante, unei interpretări reglementate ce va deveni normă obligatoriu de respectat. Consumatorul de limbă să consulte aici ortografie și valori morfologice, pronunție și accentuare, decodarea abrevierilor și etimologie, definiții semantice și exemple practice. În fine, englezismele, care derutau vorbitorul, să fie procesate științific și întoarse înapoi publicului, elucidate și necesare. Cuvinte-cheie: globalizare, comunicare, influenţă, lexic, englezism, dicţionar, ortografie, pronunţie, etimologie, semantică. Descarcă PDF

Rezumat: În acest articol este examinată poezia lui Andrei Ciurunga (1920-2002), pseudonimul lui Robert Esenbraun, născut într-o familie de coloniști germani din sudul Basarabiei. Sub regimul comunist a fost condamnat în două rânduri (prima dată la patru ani, 19501954, a doua oară la 18 ani de închisoare – din 1958), a executat ceva mai mult de zece ani, nimerind sub amnistia din anul 1964. Memorabilă e poezia publicată după căderea comunismului. Este o poezie „ruptă din inimă”, și-a identificat destinul cu poezia detenției din toate pușcăriile şi coloniile din România (Gherla, Salcia, Jilava, Văcărești, Peninsula, Poarta Albă, canalul Dunăre-Marea Neagră). Versurile „de la Canal” se remarcă prin inventarea unei noi forme fixe de poezie, decastihul. Acestea au fost compuse mental, au circulat printre deținuți. Dezvăluie, retroactiv, o altă lume, o lume din infernul carceral. Cuvinte-cheie: neo-modernist poet, transitive language, carceral poetry, poet neomodernist, limbaj tranzitiv, poezie carcerală.

Rezumat: Articolul informează și oferă o analiză asupra nivelul calitativ și cantitativ al datelor cu referire la folclorul obiceiurilor calendaristice (primăvară, vară, toamnă), ce au fost digitizate în cadrul proiectului Saving the Folkloric Archival Material Preserved in Chișinau, Republic of Moldova (EAP1045). Transgresate de la formatul clasic de arhivare la cel digitalizat, manuscrisele și benzile de magnetofon, culese între anii 1956 şi 1992, ne oferă valoroase informații cu referire la folclorul sărbătorilor celebrate în perioada caldă a anului, de asemenea a obiceiurilor, practicilor ceremoniale și rituale, sociale, credințelor și reprezentărilor mitice asociate acestora. Evaluând consistența documentării acestor expresii folclorice și etnografice în materialele arhivistice, am observat inegalități și priorități în înregistrarea lor, atenția folcloriștilor fiind vizibil difuzată spre alte specii folclorice. Cuvinte-cheie: arhivă digitală, manuscrise, benzi de magnetofon, folclor, sărbători, obiceiuri.